Bună!
Ai avut vreodată senzația că alergi după ceas? Că tot timpul te grăbești să faci n+1 chestii, și niciodată timpul nu e suficient? Te-ai simțit vreodată lipsit de energie, vlăguit, stors ca o lămâie în mixer…? Dacă ai răspuns cu „da” cel puțin odată la întrebările de mai sus, în acest articol o să găsești o soluție pentru ca să nu mai fii o lămâie stoarsă care aleargă după ceas. Poți fi o flacără vie care emană energie în fiecare minut. Cum poți face asta…? O să-ți scriu o scurtă poveste, la finalul căreia vei vedea exact soluția pe care ți-o propun.
Într-un week-end din anul 2017 am fost la munte cu niște prieteni, și am fost cu mașina mea, care are, bineînțeles, închidere centralizată cu telecomandă. Știam că ambele chei au o mică problemă, în sensul că erau momente cand nu se mai închideau ușile. Totuși, de fiecare dată, după mai multe încercări, binevoiau să se închidă.
Am ajuns la cabană, totul frumos, aer curat, relaxare, grătare și voie bună. Dimineața următoare, ne propusesem să urcăm pe munte. M-am echipat corespunzător, cu rucsacul pe un umăr, aparatul foto pe celălalt umăr și cu mult chef de relaxare. Însă…niciuna din cheile mașinii mele nu înțelegea buna mea dispoziție și refuzau amandouă să închidă mașina. A durat cam o jumătate de oră chinul meu de a încuia vehiculul. În liniștea dimineții de duminică și în sunetul clopotului de la biserică, printre cețurile și razele matinale numai bune de fotografiat, îmi auzeam niște cuvinte nu tocmai plăcute strecurându-mi-se printre dinți, și îmi simțeam sângele fierbând în corp de nervi. Eram așteptată de prietenii mei să urcăm pe munte, și eu nu puteam închide mașina. După o vreme, am decis s-o las deschisă, sperând că la sat n-or să fie hoți care să fure din mașini, sau chiar mașina cu totul. Week-end-ul a decurs relativ normal în continuare, atâta tot că am fost cam stresată, la gândul că dimineața poate n-o să-mi mai găsesc mașina în parcare. Pentru că nici seara nu am reușit s-o închid.
Din fericire, nu s-a întâmplat nimic mai rău, iar când am ajuns acasă, am hotărât să încep să rezolv problema cu cheile. Mai trebuie să-ți spun că această problemă la chei o aveam de…vreun an de zile. Te întrebi oare cum de nu am făcut absolut nimic UN AN ÎNTREG pentru a rezolva o astfel de problemă aparent minoră…? O să-ți spun de ce. De fiecare dată când mă gândeam la respectiva problemă, îmi închipuiam că acolo este o chestiune complicată, vreun defect al sistemului centralizat de închidere, pentru care va trebui să-mi aloc mult timp, poate chiar să merg la o reprezentanță într-un alt județ….poate va costa mult, deci…având toaaaate aceste scenarii în minte, mai bine n-am mai facut nimic în sensul ăsta. În realitate, „problema complicată”, care în „filmul” din mintea mea costa mult timp și mulți bani, m-a costat exact jumătate de oră și vreo câțiva zeci de lei plătiți unui electrician, pentru că… cheile nu mai aveau baterii !!!!!!! Din experiența aceasta am învățat o lecție foarte importantă: „Trăiește în prezent” !!! Când îți faci tot felul de scenarii legate de cum va arăta o anumită chestiune în viitor, te poți trezi că încerci să găsești soluții la probleme imaginare, pe care nici măcar nu le ai. Mașina mea nu avea niciun defect, așa cum atât de frumos îl creasem eu în mintea mea, și mai încercam și să găsesc soluții în raport de timp și bani la „defectul” imaginar, când în realitate…aveam nevoie doar să-mi înlocuiesc bateriile la chei. După această întâmplare, m-am gândit câtă energie am cheltuit eu în primul rând „producând” timp de UN AN de zile acel film în mintea mea, iar mai apoi la risipa de energie care a rezultat în urma filmului (generată de stresul că mi s-a defectat mașina). Iar pierderea maximă de energie și punctul culminant a fost în week-end-ul pe care ți l-am descris mai sus. Oare nu ar fi fost mult mai benefic pentru mine să nu risipesc atâta cantitate de energie pentru ceva ce se putea rezolva doar în jumătate de oră, pur și simplu trecând la acțiune și făcând un mic pas în viața reală? Nu ar fi fost mai frumos să-mi consum toată energia asta pe altceva mai plăcut și mai productiv?
Acum gândește-te la viața ta de zi cu zi…și observă cât timp ești în prezent, și cât timp aloci „filmelor” despre viitor. Ți s-a întâmplat să fii la muncă și mintea ta să nu fie 100% acolo, ci să zboare la tona de treburi pe care o ai de făcut acasă? Ce simți când te gândești la tona de treburi? Stres, epuizare, nervozitate…și simțind toate astea, intri în casă epuizat mental și emoțional, găsești acolo tona de treburi de care îți e deja greu să te apuci, și tragi o concluzie perfect „logică”: „E greu, am avut dreptate să mă stresez din cauza asta”. Oare așa să fie…? Sau e doar o simplă convingere de-a ta că „este greu”? Cum ar fi dacă în timp ce ești la muncă, să lucrezi fără să te gândești la viitor? Să observi poate pe fereastră faptul că e o zi cu soare, să simți acel soare și să te încarci cu energia lui…poate să observi florile și plantele din birou sau oamenii din jurul tău, să asculți niște melodii frumoase dacă job-ul îți permite, să râzi și să glumești cu colegii în pauze…oare dacă ai alege să faci toate astea, în ce stare ai intra în casă după muncă? Îți spun din proprie experiență…intri cu multă energie, bună dispoziție, chiar în pași de dans câteodată, așa încât „tona” de treburi nu te mai sperie, și le faci fără prea mare efort.
Am auzit pe cineva într-un live pe facebook spunând că omul are un întreg „studio de creație” în minte. Mi-a plăcut mult această exprimare, și dacă îți urmărești atent gândurile, îți poți observa și tu propriul „studio de creație” cât de activ este și cât de mult timp și energie îți consumă zilnic.
Vorbeam recent cu un prieten. Îmi spunea că și-a schimbat locul de muncă, erau primele lui zile la acel loc de muncă. Și începuse să îmi spună că dacă șeful se va purta într-un anume fel, el va reacționa într-un anumit mod. Dacă colegii lui se vor purta cu el în felul „x”, el le va spune „y”, și așa mai departe. Încerca să cuprindă cu mintea toate situațiile posibile pe care ar putea să le întâlnească la acel loc de muncă, și să găsească și soluții pentru fiecare din ele. I-am spus…
– ”Nu îți mai face atâtea filme legate de viitor, și trăiește în prezent. Nu poți cuprinde cu mintea toate situațiile posibile, viața te va surprinde de fiecare dată cu situații la care nu te-ai gândit.”
Răspunsul prietenului meu m-a uimit total. Mi-a spus așa:
– „Păi dacă nu mă gândesc la cum o să fie, la ce să mă gândesc?”
Adică practic…nu prea știm ce să facem cu resursele noastre mentale în momentul prezent. Păi dacă nu avem o problemă reală de rezolvat acum, de ce să ne canalizăm toate aceste resurse mentale pentru a rezolva probleme imaginare? Nu mai bine lăsăm mintea să se relaxeze, și să nu-i mai dăm de lucru? Dacă vei încerca să trăiești cu mintea doar în prezent, se vor întâmpla lucruri uimitoare și foarte benefice pentru tine. Nivelul de stres se va diminua considerabil, nivelul de energie va crește mult, iar când viața îți va scoate în cale situații reale pe care va trebui să le rezolvi, vei avea mult mai multe resurse de energie, intuiție și idei inspirate pentru a le rezolva.
Desigur, toți ne mai gândim câteodată și la viitor, însă recomandarea mea e să îți planifici exact când vei face acest lucru. O poți face la începutul fiecărei zile, sub forma unei planificări a respectivei zile, sau săptămânal, ori lunar sau trimestrial. Atunci poți face analize…de unde ai plecat și unde vrei să ajungi. Însă în restul zilelor…nu îți mai lăsa mintea să fabrice filme în „studioul ei de creație”.
Știi de ce ne tot gândim atât la viitor și ne facem n+1 scenarii? Printre altele, pentru că ne e groaznic de frică să nu cumva să greșim ceva în viitor.
Pentru mine, nu mai există greșeală, nu îmi mai este frică să greșesc. Cum am ajuns să simt și să trăiesc astfel, îți voi dezvălui în următorul articol.
Dacă vrei și alte resurse utile pentru tine, caută aici!
Cu prietenie,
Iulia Stanciu
Business Coach